Diaconul este cel care ii ajuta pe preoti si pe episcopi la savarsirea slujbelor si a sfintelor taine. Desi rolul sau este unul important, un diacon nu poate sa tina o slujba de unul singur. El primeste binecuvantarea preotului pentru a dirija enoriasii prezenti in biserica la rugaciunile colective si pentru a citi pasaje din Sfanta Scriptura. Tot el este cel care se ocupa de pregatirea celor necesare in timpul slujbei si atentioneaza comunitatea prezenta la momentele cheie.

Mai mult decat atat, diaconul se mai implica si in alte activitati privitoare la viata Bisericii, insa numai cu incuviintarea si sub responsabilitatea preotului sau episcopului alaturi de care slujeste. Insa nicio situatie nu permite diaconului sa sfinteasca Sfintele Daruri de unul singur.

Cum ne adresam diaconului?

La diverse ceremonii, este politicos sa ne adresam diaconului cu formula „Cuviosul Diacon”. In contextul vietii de zi cu zi exprimarea este mai lejera, deci este suficienta formula „Diaconul”. Sunt anumite zone ale tarii unde se obisnuiesc adresarile de tipul „Parinte Daicon” sau numai „Parinte’.

Diaconii nu au darul de a binecuvanta, motiv pentru care este nepotrivit sa ceri binecuvantarea acestora sau sa le saruti mana. Binecuvantarile intra in sarcina preotilor si episcopilor, astfel incat lor le revine cinstea exprimarilor mai simandicoase.

Vesmintele diaconului

Atunci cand ne referim la vesminte diacon, aducem in discutie stiharul, orarul si manecutele.

Stiharul nu este altceva decat o tunica cu maneci lungi care cade pana in dreptul picioarelor. Toate sursele arata ca in vechime acesta era confectionat din panza sau tesatura alba de in. In prezent materialul din care este realizat este de regula mai dens si mai greu, de diverse culori, altfel decat se intampla in cazul celor destinate peotilor si episcopilor. Stiharul simbolizeaza vesmantul mantuirii si al bucuriei care acopera corpul purtatorului.

Peste stihar se imbraca orarul. O recunoastem destul de usor, fiind acea fasie lunga care se asaza pe umarul stang, care nu poate lipsi de la savarsirea niciunui serviciu religios. El semnifica harul Sfantului Duh, iar capatul sau este tinut in mana dreapta a diaconului atunci cand doreste sa atraga atentia enoriasilor. Derivate specializate ale orarului sunt epitrahilul si omoforul, destinate preotului, respectiv episcopului.

Manecutele incheie imbracamintea diaconului care se saruta peste semnul crucii de pe ele inainte de a fi puse in ordinea precisa, dreapta si mai apoi stanga. Sunt acele mansete care se imbraca peste incheieturile mainii si pe care le vezi si la preoti sau episcopi.

Rolul lor este unul util si practic, deservind la tinerea legata a manecilor hainelor de pe dedesubt, astfel incat sa nu stanjeneasca diaconul in timpul slujbei. In aceleasi timp manecutele ii amintesc purtatorului ca el este slujitorul lui Dumnezeu care ii ofera puterea de a sluji, alaturi de preot.

Exista ranguri ale diaconilor?

Conform Tainelor, nu exista trepte ale diaconilor, toti fiind egali intre ei. Chiar si asa, vechimea este cea care defineste rangul in functie de care vor sluji. Diaconul in varsta sau protodiacon are prioritate atunci cand slujeste impreuna cu alti diaconi.

Diaconul monah se numeste ierodiacon, in timp ce diaconul sef este numit si arhidiacon. Aceasta denumire ii ofera dreptul de a purta cruce pectorala, insa distinctia nu poate fi obtinuta decat dupa „activitate indelungata si deosebita” (Statutul pentru organizarea si functionarea Bisericii Ortodoxe Romane).

Cei interesati gasesc pe vesmintebisericesti.ro articole de imbracaminte pentru diaconi concepute spre a fi purtate in timpul slujbelor bisericesti. Materialele de inalta calitate, serviciile de top precum si experienta de 36 de ani isi spun de fiecare data cuvantul.